Mi-au pus copiii zilele trecute această întrebare: Unde merge apa de la chiuvetă? Dar cea de la toaletă?
M-am pus deci pe căutat răspunsuri cât mai corecte și concrete. Așa am ajuns la o broșură de pe un site al Uniunii Europene, intitulat ” Publication Office Of The European Union”.
Iată ce am aflat :
Apa care ajunge la robinetele noastre și care iese prin canalizări are un circuit complex, interesant și…costisitor.
Deși suprafața planetei noastre este acoperită în mare parte de apă, doar 2,5 % din volumul apei de pe glob este dulce. Din acest procent, putem să beneficiem doar de 1%, restul apei fiind reținută în calote glaciare, ghețari, vapori de apa din atmosferă.Deci, foarte puțin.
La robinetele noastre ajunge apă potabilă ,apoi ea trece prin sistemul de canalizare și prin stațiile de epurare pentru a se vărsa din nou în râuri și în mare, iar noi ne vom putea bucura din nou de ea.
Apa de la robinet provine din apa freatică – stocată sub pământ, în sol și în stratul de rocă. Apa freatică este și sursa pentru cea mai mare parte a apei de suprafață, care iese prin izvoare și în zonele umede, și asigură peste 50 % din apa râurilor pe tot parcursul anului.
Ritmul consumului de apă este mai accelerat decât viteza cu care pot fi reîmprospătate sursele, depășind rata naturală furnizabilă. Astfel, ne așteaptă probleme în viitor.
Epuizarea treptată a rezervelor de apă este doar un aspect al problemei.
Celălalt aspect este amenințarea deteriorării calității apei freatice din cauza surselor de poluare antropice, cum ar fi agricultura, industria și scurgerile provenite din canalizare și din fosele septice.
Pământul, desi pare ferm atunci când călcăm pe el ,absoarbe ca un burete toate deșeurile începând cu metalele grele din bateriile descărcate până la tot felul de substanțe neplăcute din componența plasticului, a îngrășămintelor și a produselor de curățenie; astfel, poluarea pătrunde în rezervele de apă de care depindem.
Să bem apă potabilă de la robinet este un gest prin care putem contribui la binele planetei.
Studiile arată că apa potabilă de la robinet nu este cu nimic mai prejos față de cea îmbuteliată.Ba dimpotrivă, cea îmbuteliata poate să conțină minerale în exces.
Pe lângă asta, producerea și eliminarea abalajelor din plastic necesare îmbutelierii, generează costuri și consum de energie imense. Mai mult de 80% din ambalaje nu sunt refolosibile. Acestea ajung in natură și devin sursă de poluare , decenii la rând.
Unde ajunge apa murdară?
Apa de la chiuvetă, de la mașina de spălat haine/vase, apa de la toaletă, toate ajung într-un final tot în natură.
Apele reziduale, căci așa se numește apa folosită , ajung în locul numit stația de epurare. Aici au loc o mulțime de procese ,pentru a înlătura toate aspectele neplăcute, înainte ca apa să ajungă din nou în mediu fără riscul de a răspândi boli, sau de a distruge fauna sau vegetația.
Natura se regenerează!
Datorită bacteriilor și microorganismelor prezente în natură, deșeurile organice precum materiile fecale și resturile de mâncare sunt eliminate din râuri și mări în mod natural. Natura își face partea ei! Dar atunci când cantitatea de deșeuri este mult mai mare decât capacitatea naturii de regenerare este nevoie ca apa să fie tratată pentru a nu ne fi pusă sănătatea în pericol.
Dar substanțele chimice din ape?!
Pe lângă deșeurile organice apele reziduale conțin și foarte multe substanțe chimice, farmaceutice , metale grele. Cu alte cuvinte orice produs de curățenie ,de spălat haine, de corp, de vase, ajunge în apa reziduală. Acestea toate pot devein periculoase pentru mediu, pentru animale și pentru oameni .
Binențeles, epurarea apei , de la capătul conductei elimină aceste substanțe. La stația de epurare ,printr-o serie de procese de curățare se separă deșeurile solide de cele lichide și se extrag substanțele contaminante dăunătoare, astfel încât apa rămasă să fi e sufi cient de curată pentru a putea fi eliberată în natură. Acest proces implică costuri enorme, consum de energie iar rezultatele nu pot fi întotdeauna garantate.
În cele din urmă apele reziduale ajung în mare, după ce au trecut prin râuri și alte cursuri de apă, unde vor polua și mai mult mediul marin.Fiindcă substanțele poluante nu pot fi eliminate total prin procesul de epurare. Așadar toate pesticidele, insecticide, gunoaiele ,plasticul , tot ce aruncăm și folosim pe uscat , va ajunge într-un final în mări și oceane dăunând enorm vieții subacvatice.
Cum putem noi contribui? Prin a avea grijă ca substanțele poluante din industrie să nu ajungă în canalizare, iar în locuință să folosim în mod responsabil medicamentele, produsele de gospodărie/curățenie și de grădinărit, pentru a limita cantitatea de substanțe chimice care ajunge în scurgeri și în sol.
În special plasticul este un poluator extrem de periculos. În primul rând pentru că nu este biodegradabil, acesta se desface în timp în bucăți mici, mici ajungând în cele din urmă ”praf” de plastic, particule microscopice pe care le inhalăm zilnic, care ajung și in mări și oceane.
EX: În Pacificul de Nord, există o insula de gunoi care are o lățime de sute de kilometric. Este formată atât din bucăți mari de gunoi cât si particule mici de plastic.
CONCRET: Ce putem face fiecare dintre noi pentru a avea grijă de această resursă?
-Să înlocuim băile cu multă apă cu dușuri scurte
-Să ținem robinetul închis atunci când ne spălăm pe dinți.
-Să nu aruncăm în toaletă substanțe chimice, medicamente , servețele umede, etc.
-Să folosim cât mai multe produse biodegradabile: de la șampon și gel de duș, la detergenți pentru haine și vase.
-Să umplem de fiecare dată mașina de spălat vase/haine înainte de a o porni.
-Dacă este posibil poartă bluza sau blugii de două ori, înainte de a-I pune la spălat.
-Să colectăm apa de ploaie și să o folosim pentru a uda plantele/grădina
-Să refolosim pungile din plastic de mai multe ori
Există mult mai multe lucruri pe care le putem face pentru a avea grijă de apa cea de toate zilele, atât de necesară vieții.
Puteți citi broșura integrală aici https://op.europa.eu/en/publication-detail/-/publication/74a7c85e-6f65-48d1-bd8a-f139afe51d10/language-ro , locul de unde m-am inspirat pentru această scurt rezumat.
Sursa foto: pixabay.com
